Mariana Gurza - FIȘĂ DE AUTOR

Mariana Gurza (Rizac) - n. 2 octombrie 1955, Oțelul Rosu, jud. Caraș- Severin . ,,Poetă, editoare şi eseistă creştină. Însemnări şi reflecţii „nobile şi sentimentale“, versuri ce combină un material sufletesc neoromantic şi metodologie imagistă în cărţi reprezentative de poezie…”(Artur Silvestri)

Fiică a Văii Bistrei, școala primară și liceul în Otelul Roșu. Implicată ca elev în diverse activități culturale: concursuri literare, membră a Cenaclului ,,Nicolae Labiș”, membră a celui mai mare cor țărănesc al comunei Marga, condus de inegalabilul prof. Dumitru Jompan. Debutează cu poezie  în revista Semenicul din Reșița.

Urmează mai multe volume ce s-au bucurat de o primire călduroasă mai ales în rândul tinerilor. A făcut parte din echipa http://scriitoriromanicontemporani.wordpress.com/ fondată de cărturarul Artur Silvestri, fiind și Editor-delegat INTERMUNDUS MEDIA ( în perioada ,,silvestriană,,). A contribuit personal în revistele ARP fiind și editor la Abecedar de Cuget Românesc .

Editura Atticea –director, redactor COLUMNA 2000 – Revistă istorică editată de Universitatea ,,Ioan Slavici”, Timișoara. Este membru colaborator al Asociației Scriitorilor de Limbă Română din Quebéc

Tablete, versuri şi eseuri apărute în:  Apă vie – Almanahul tuturor românilor, Medeea , Revista Agero Germania, Revista Art – Emis, Publicațiile ARP http://arp-romania.com/ , Revista  Bucureștiul Literar și artistic, Observatorul – Canada, Miorița SUA, Revista de Cultură Destine literare – Canada, Revista independentă Clipa – SUA, Columna 2000, Revista Singur, Revista “Melidonium”, Revista Iosif Vulcan – Australia, Gândacul de Colorado, Foaia Națională, Anotimpuri literare, Revista Banat, Luceafărul, Libertatea cuvântului, Plai Românesc,  Basarabia-Bucovina etc.

Recenzii şi semnalări în presa bănățeană, Semenicul, Agenda, Renaşterea Bănăţeană, Glasul Aradului, Demnitatea etc.

Stabilită în Timișoara, funcționează ca referent superior până la pensionare la AJOFM Timiș. Implicată direct din dragoste față de oameni, se dăruiește necondiționat. Ca mamă, soție și bunică și-a păstrat credința și dragoste pentru Neamul Românesc.

***

CĂRŢI PUBLICATE :

Paradox sentimental – poeme – Ed.”Augusta”, Timişoara, 1998;
Gânduri nocturne – poeme – Ed.”Augusta”, Timişoara, 1999
Nevoia de a sfida tăcerea – poeme – Ed. “Augusta”, Timişoara, 2000
Lumini şi Umbre – poeme – Ed.”Augusta”, Timişoara, 2001
Lacrima iubirii – poeme – Ed. “Artpress”, Timişoara, 2003
Ultimul strigăt – poeme, Ed.Eubeea, Timişoara, 2006
Şoapte gândite – poeme – Ed.Atticea, Timisoara, 2006
VASILE PLĂVAN: „BOABE DE LACRIMI“, ediţie îngrijită de Mariana Gurza, Ed. Carpathia Press, 2007
Petru Ciobanu, un iubitor de neam – memorialistica, Timisoara, 2007
Destine umbrite – eseuri, Editura Atticea, 2008

Pe urmele lui Zenon /On Zeno’s footsteps – poeme – volum bilingv , Timişoara, 2012, traducerea prof.univ.dr.George Anca

“Vasile Plăvan, un Slavici al Bucovinei” – restituiri - Editura Fundaţiei pentru Cultură şi Învăţământ IOAN SLAVICI şi EUROSTAMPA,  Timisoara, 2013, consilier editorial: prof.univ.dr. Dumitru MNERIE

DUMNEZEU ȘI UMBRĂ/ GOD AND SHADOW - volum bilingv de versuri (română-engleză), Editura SINGUR, Colecția SCRISUL DE AZI, 2016

Apropieri – pelerinaj prin idee, gând şi suflet, Editura Muşatinia, 2017

***

ANTOLOGII:
„Poeme Hai-Hui”, o antologie de poezie (Editura Grinta&Singur 2012);
”Antologia ASLRQ 2015” – volum editat de Asociația Scriitorilor de Limbă Română din Québec;
DARURU DIVINE- DHURATA HYJNORE, (Antolologji poetike – Antologie poetică), Biblioteca ,,Albanezul”- Baki Ymeri, 2019;


VOLUME COLECTIVE :
“Al cincilea patriarh” – volum colectiv, Editura Intermundus, 2007

“Înţeleptul din America” – volum colectiv, Editura Intermundus, 2008

“Mărturisirea de credinţă literară” – volum colectiv, Editura Carpathia Press & Production, 2008

“In memoriam – Artur Silvestri-Mărturii tulburătoare” – volum colectiv, Editura Carpathia Press, 2009

“Promovarea valorilor culturale romaneşti în contextul globalizarii” – volum colectiv, Editura PIM, Iaşi, 2009, Coordonatori: prof. Elena Anuşca-Doglan, prof. Cristian Anuşca-Doglan

Pro Memoria- “ARTUR SILVESTRI- Asa cum l-am cunoscut” - volum colectiv, Editura Carpathia, 2010

Părintele Adrian Fagețeanu și crucea Rugului Aprins – Omagiu la un secol de la nașterea sa – volum colectiv, ediție îngrijită de Andrei Dirlau, Editura “Lumea credinței”, 2012

Poetical Bridges – Poduri lirice, ediție bilingvă (engleză-română), a antologiei de poezie română-neozeelandeză. Editura Scripta manent din Napier, Noua Zeelandă şi tipărită la PIM, Iaşi, România, 2016

 Aprecieri critice:

,,Mariana Gurza scrie din prea-plinul sufletesc. Sunt, fireşte, stângăcii la acest debut amânat. Dar ,,sertarismul” poetei, lăsând pe dinafară multe alte ,,texte” (ca sa fim în ton cu limbajul exegetic) închipuie nu doar un album de familie, cu destinaţie precisă. Erupţiile de revoltă, coborând în concret, transcrise ritmat, fac casă bună cu cele ale afectivităţii, inundând pagina. Încât, izvodite din ,,pământ şi sânge” (Dor), aceste poeme – ,,boabe de lacrimi” vin să întărească o veche şi ştiută concluzie : într-o societate care, afundându-se în mlaştina tranziţiei, vrea să tranzacţioneze orice, există ceva – ne previne cu sensibilitate Mariana Gurza – care nu poate fi cumpărat.Şi acest ceva este tocmai iubirea. La picioarele ei, autoarea depune ca ofrandă un buchet de poeme.” Adrian Dinu Rachieru

,,Ultimul strigăt, Editura Eubeea, Timişoara 2006, este cel de-al şaselea volum de versuri din bibliografia Marianei Gurza şi el orchestrează un strigăt de bucurie epifanică, de reînviere şi retrăire prin credinţă şi prin cuvântul lui Dumnezeu care ne contagiază neîncetat de duhul sau atotregenerator. Hotarul dinspre viaţă şi moarte devine astfel superfluu. Meditaţia asupra condiţiei umane vindecă de angoasa efemerităţii terestre a fiinţei şi-i inoculează o enormă doză de împăcare metafizică, îmblânzind în chip miraculos veşnicul au-delà. Discursul poetic de bună şi autentică factură religioasă se constituie ca un imn adus bucuriei de a exista din nou după confruntarea cu situaţia-limită, la cumpăna fragilă dintre a fi şi-a nu mai fi, un imn adus şansei de a se fi adăpat din basmica (poate veşnica!) apa vie şi tămăduitoarea lumină divină.” Ion Roşioru - (Luceafărul, Nr. 12 (783) Miercuri, 28 martie, 2007)

Tandreţe versus vertij existenţial - ,,La polul opus cărţilor care vor să şocheze, să atragă atenţia cu orice preţ, aproape vehement şi care populează peisajul editorial de la noi, mai există şi cărţi, mai există şi autori care, încrezători în binele şi tandreţea acestei lumi vijelioase, scriu altfel.
Senzaţia lecturii este una liniştitoare. Pornind de la percepte morale. De la credinţa într-o ,,spiritualitate a locului“ şi a iubirii de neam. Este şi cazul cărţii Destine umbrite, semnata de Mariana Gurza, Editura Atticea, Timişoara, 2008, cu o prefaţă de Adrian D. Rachieru, coperta în tonuri discrete semnate de Ioana Gurza.
Volumul este structurat pe 4 capitole, legate toate prin tonul de lirism cald. Este o modalitate de la care mulţi au abdicat. Primul capitol Spiritul locului, este o tandră rememorare a unor locuri istorice şi afective, în speţă e vorba de ,,dulcea Bucovină”, de drama trăită de mulţi dintr-o generaţie de sacrificiu precum şi familia autoarei, o restituire pentru cei care vor să ştie ceva din geografia spirituală şi istorică a acestui neam.
Portretele evocate aici sunt personalităţi de atunci, sau de azi, care au slujit acest frumos simţământ al iubirii neamului din care fac parte. Remarcabil este Vasile Plăvan, un intelectual de clasă aleasă, jurnalist şi avocat bucovinean, alături de persoane obişnuite care însă, au trăit la fel, aceeaşi dramă a dezrădăcinării.” Veronica Balaj - Revista Iosif Vulcan, Australia

,,În labirintul interior al poetului se strâng adesea toate contrastele lumii şi aduc cu ele trăiri greu de imaginat.
Robită cuvântului, fascinată de sclipirea unei imagini, de rezonanţa unui cuvânt, Mariana Gurza îşi vede astăzi Ultimul strigăt adunat într-un volum unitar după celelalte (Paradox sentimental, Ed. Augusta, 1998; Gânduri nocturne, Ed. Augusta, 1999; Nevoia de a sfida tăcerea, Ed. Augusta, 2000, Lumini şi umbre, Ed. Augusta, 2001; Lacrima iubirii Ed. Artpress, 2003). Prin volumul Ultimul strigăt, îşi eliberează acum ostatecul, lăsându-l să năzuiască la alte încercări, în care tensiunile cu greu se sting în pacea contemplării. În acest „teritoriu”, încercat şi uneori greu accesibil altora, autoarea are din când în când clipe de linişte fragilă când versurile devin universul şi salvarea sa. Din pricina unor astfel de contraste poezia sa pare contaminată de un aer melancolic.” Nina Ceranu - Orient Latin

Nevoia de a sfida tăcerea şi uitarea

“…Aşadar cine este Mariana Gurza ? Deşi s-a născut în oraşul bănăţean Oţelul Roşu, este bucovineancă prin părinţii săi, avînd o vocaţie nativă pentru poezie… Pentru Mariana Gurza poezia este un mod de a trăi – a suferi, a râde, a plânge, a sfida uitarea, tăcerea…Autoarea trăieşte în poezie cele mai variate sentimente, speră şi visează, suferă şi radiază ca orice spirit profund şi vulnerabil. Poezia este o trăire totală, un univers antinomic – între bine şi rău, între lumină şi întuneric, între veghe şi somn, între tăcere şi strigăt…Imboldul creaţiei e veşnic, sufletul e mereu deschis spre lume, iar cuvântul trebuie cu asiduitate căutat…Mariana Gurza ne promite astfel că tăcerea nu-i va putea zăgăzui sufletul…(Din cronica volumulului Nevoia de a sfida tăcerea şi uitarea)

                                                Eleonora SCHIPOR

                                                                (Plai Românesc-Decembrie 1999 , Cernăuţi)

Bucuria de a exista din nou

"Ultimul strigat (Editura Eubeea, Timisoara, 2006) e cel de-al saselea volum de versuri din bibliografia Marianei Gurza si el orchestreaza un strigat de bucurie epifanica, de reinviere si retraire prin credinta si prin cuvantul lui Dumnezeu care ne contagiaza neincetat de duhul sau atotregenerator. Hotarul dinspre viata si moarte devine astfel superfluu. Meditatia asupra conditiei umane vindeca de angoasa efemeritatii terestre a fiintei si-i inoculeaza o enorma doza de impacare metafizica, imblanzind in chip miraculos vesnicul au-delà. Discursul poetic de buna si autentica factura religioasa se constitue ca un imn adus bucuriei de a exista din nou dupa confruntarea cu situatia-limita, la cumpana fragila dintre a fi si-a nu mai fi, un imn adus sansei de a se fi adaptat din basmica apa vie si tamaduitoarea lumina divina. Iubirea e mereu cea mai buna modalitate de deconspirare si de fletrisare a mortii. (Zbucium mut, Iubitule, voi fi umbra ta), orcat de mult s-ar deghiza aceasta Doamna Neagra in mireasa mioritica. Impovarata de dor si de spaima trecerii neiertatoare a timpului care antreneaza cu el solitudinea, durea si tradarea, poeta spera neabatuta in regasirea taramului puritatii primare : “Acolo, la picioarele Tale,/ Doamne,/ smerita,/ mi-a fost dor de mine/ cea de la inceput,/ cand am cunoscut lumina,/ si pacea si increderea/ in puterea Ta,/ Doamne al meu,/ acum ma rog Tie/ pentru dragostea mea/ de dragoste,/ pentru copiii mei,/ pentru o noua nastere”(In cautarea linistei). Regretul dupa viata lasata sa treaca netraita e unul firesc si complet motivat (Eternitate). Insa durerea e convertita cel mai adesea in nadejdea supravietuirii prin text (ravas, secventa biblica, poem, poveste, cantec etc.) ori a obiectivarii amintirii actelor care au amprentat existenta : generozitate, iertare, altruism, tandrete, iubire, moralitate, iscarea frumosului, armonizarea sufletului cu peisajele naturii inconjuratoare, arderea pe rugul creatiei, avivarea memoriei ancestrale sau doar personale, imbibarea fiintei de harul dumnezeiesc, impacarea cu sine, atingerea cotelor de sus ale ataraxiei, identificarea, fie si in vis, cu duhul astral s.a.m.d. Izvorata din suferinta, cartea Marianei Gurza e o pledoarie pentru trairea intru iubire a clipei celei repezi ce nu s-a dat, chit ca marea tristete metafizica nu va fi niciodata abolita sau escaladata pe deplin: “Mai am multe de daruit,/ cuvinte pentru poeme./ versuri pentru cantecele lumii,/ pasii pentru ritmul sufletului.../ Atunci, ce e-n inima mea? // Sunt eu cea dintotdeauna,/ cu putin adaos de soare,/ de lumina,/ si cu un ecou prelung/ al cuvintelor despre nemurire”(De sunt trista?) "

Premii:

Marele Premiu ,,  Dosoftei” - Festivalul Internațional ,, Lumina lină “, de creație literar religioasă,  ediția a VIII-a, 2011, Timișoara

Diplomă de excelență pentru contribuția adusă la dezvoltarea patrimoniului cultural național prin creațiile excepționale puse în pagini și pentru ajutorul inestimabil acordat în promovarea acțiunilor culturale ale Fundației noastre – Fundația pentru Cultură și Învățământ ,,Ioan Slavici”- Universitatea Ioan Slavici Timișoara

Diplomă de excelență cu ocazia Centenarului Marii Uniri pentru merite deosebite în promovarea spiritualității românești și a imaginii USLR – Chișinău, Republica Moldova